Speranța chiar moare ultima..

                A trecut multă vreme, dar totuși nu destulă...

 Știu, nu am deschis acest subiect aici, fiind că e unul delicat și nu am avut puterea, 

dar astăzi am prins puțin curaj..

 Mi-am dat seama că pierderea mamei mele m-a învățat extrem de multe lucruri, despre care probabil am să scriu atunci când va veni timpul, dar unul din ele este că: speranța chiar moare ultima.. Căci mama mea era extrem de bolnavă și tot ce se întâmpla în jur era un haos! Toți spuneau că e târziu, mult prea târziu, dar eu totuși..am sperat. Poate că nu realizam cât de gravă era situația, nu știu, dar pur și simplu eu am sperat până când ea a închis ochii pe veci. Și atunci am realizat că vorba aceea "speranța moare ultima" nu e doar o vorba aruncată în vânt, căci odată cu moartea mamei mele a murit și ultimul strop de speranță pe care îl mai aveam și.. o parte din sufletul meu. Dar până atunci eu chiar am sperat. Poate am fost prea oarbă, nu știu..Pur și simplu nu puteam gândi negativ in momenele acelea, pentru că știam că mama avea nevoie de pozitivitate din partea noastră și nu am vrut niciodată să îmi pierd speranța chiar în fața ei!

 Vorbind într-o zi cu prietenul meu, am deschis acest subiect și i-am spus:

 "- Cât de proastă am putut fi? Ea se stingea sub ochii mei, iar eu încă mai credeam că va fi bine?

 De ce am continuat să sper?

-Pentu că speranța moare ultima!" mi-a răspuns el.

 Și de atunci m-am tot gândit și așa este! Speranța chiar moare ultima și am trăit-o pe pielea mea! Nu am să renunț niciodată să sper atât timp cât voi mai aveam pentru ce să o fac! De asta am continuat și atunci să sper..pentru că mama încă era acolo! 

Aveam pentru ce. Și chiar am făcut-o!

 Așa că nu lăsați nici măcar un firicel de speranță să se scurgă printre degetele voastre! Atât timp cât mai aveți pentru ce, continuați să sperați!

 Consider treaba asta cu "speranța" o lecție extrem de importantă! Din păcate trebuie să călcăm în foc să realizăm că acesta ne arde! La fel și cu viața aceasta..trebuie să trăim niște lucruri că să învățam niște lecții.

 "O să fii fericit,  

 Dar înainte de asta, viața o să te învețe să fii puternic!"